Unii spun că Moldova e în dreapta, cu roșu.
Alții spun că e în stânga, cu un albastru apropiat celui bucovinean.
Nu mă pricep. Nu sunt istoric. Dar crucea aia pusă peste capul domnișoarei din stânga mă face să cred că Moldova e în dreapta.
În acest context, discursul meu funcționează și aș putea spune că există multe interpretări interesante în legătură cu acest tablou.
De exemplu: Moldova pune crucea deasupra, într-o manieră simbolică și chiar instituțională. Aici concluziile trebuie să le tragă cei care sunt în domeniu. Pe de altă parte, Moldova e mai șugubeață, cel puțin în zona bustului.
Politic vorbind, strângerea de mâna e cam diplomatică din partea Munteniei. În același timp, Moldova se uită cu mult interes la punctul de stație (la pictor), în timp ce Muntenia aruncă o privire de: hai, mă lași.
Monden vorbind, Muntenia are galbeni la gât și poartă cercei. Moldova are doar mărgele.
Poate pictorul a văzut așa, poate a văzut invers (era atunci și un scandal pe această temă). Oricum nu contează în ordine simbolică. Toată interpretarea mea este subțire și sper să nu stârnească pasiuni.
Dar nu mă pot abține să spun că resimt, acasă la mine, în Moldova, acest lucru: în ordine istorică, moldovenii văd la nesfârșit acea atitudine de ignorare din partea celor care vorbesc limba română corect.
